În primele decenii ale secolului trecut, datorită ameliorării prevenţiei şi tratamentului bolilor infecţioase, a măsurilor de igienă şi condiţiilor socio-economice mai bune, având ca o consecinţă creşterea duratei de viaţă, bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare au trecut pe primul loc în ceea ce priveşte cauzele de mortalitate. Există însă şi alţi factori de risc atât pentru bolile cardiovasculare, cât şi pentru cancer, în afara vârstei. Datorită eforturilor medicale susţinute în ceea ce priveşte prevenţia şi tratamentul bolilor cardiovasculare, cancerul ocupă un loc de frunte în topul mortalităţii generale. (...)

   Miocarditele acute în cadrul unei infecţii sunt frecvente. Mecanismul lor patogenetic este reprezentat de invazia miocardului de către agentul patogen, miocardotoxicitatea unei toxine (difterie; streptococi), sau antrenarea unor mecanisme autoimune. Manifestările clinice sunt variate, de la disconfort precordial sau dureri de tip anginos, la tulburări de ritm şi conducere şi care evoluează intrainfecţios cu manifestări fruste. Cel mai preţios mijloc de investigaţie, care evidenţiază anomalii în acest context este electrocardiograma. Anumite forme de miocardită par să afecteze electiv ţesutul excitoconductor cardiac. Miocardita stă, de regulă, la baza aritmiilor care apar pe un cord fără leziuni demonstrabile prin metodele de investigaţie uzuale actuale. Asupra acestor miocardite, referinţele din literatură s-au acumulat îndeosebi începând cu sfârşitul anilor ’80. (...)

Prezentarea cazului
Discuţii
Concluzii

 

   S-a raportat cazul a doi pacienţi cu aspergiloză invazivă după infecţia cu virusul gripal pandemic H1N1–2009. Virusurile gripale pot cauza deficienţe imunologice şi deteriora clearence-ul ciliar. Aceste tulburări, combinate cu administrarea de doze mari de corticosteroizi prescrise în gripa asociată cu sindromul de detresă respiratorie la adulţi, ar putea fi noi factori de risc care predispun pacienţii imunocompromişi la aspergiloza invazivă (AI). (...)

   Riscul pentru apariţia sindromului Guillain-Barre (GBS) la persoanele care au primit vaccin pandemic H1N1-2009 a fost la fel cu cel survenit în cazul vaccinărilor gripale sezoniere, conform analizelor efectuate de CDC-Atlanta. GBS este o reacţie adversă rară, ca efect al bolii sau al vaccinării antigripale, care a fost evidenţiată prima dată în 1976, când a apărut un focar de gripă porcină la oameni, considerat cu potenţial pandemic, şi s-au administrat cca 40 de milioane de doze de vaccin preparat din tulpina izolată. (...)

   Emit două afirmaţii lipsite de originalitate, paradoxal banale tocmai prin notorietatea lor: judeţul Gorj este un teritoriu dintre cele mai hărăzite de Dumnezeu cu frumuseţi naturale, cu tradiţii etnoculturale, iar dintre oamenii drepţi, chipeşi şi harnici ai locului, mulţi – foarte mulţi – au înnobilat cu numele lor ştiinţa şi cultura României. Iar dintre aceştia, medici cu drept de a fi înscrişi în paginile Istoriei medicinii naţionale. Ceea ce explică întreprinderea justificată dar deloc uşoară a dnilor prof. Vasile Bobocescu, prof. dr. Emanoil Ceauşu, şef de lucrări col.(r) dr. Constantin Bălăeţ, dr. Grigore Gr. Lupescu, colaborator, dna dr. Corina Bobocescu, la redactarea cărţii: PERSONALITĂŢI GORJENE ÎN MEDICINĂ DE-A LUNGUL ISTORIEI – vol. I: Înaintaşii – precursorii (Editura Etna, Bucureşti, 2010). (...)

  Clubul Român de Presă şi Patronatul Presei Române dezaprobă taxarea suplimentară a veniturilor jurnaliştilor, prin introducerea CAS-urilor pentru drepturile de autor de la 1 iulie şi consideră că această măsură, care are efecte minime asupra bugetului de stat, este la limita suportabilului pentru industria mass-media. (...)

   În timp ce incidenţa şi prevalenţa reumatismului articular acut, inclusiv ale sechelelor sale, s-au redus impresionant, celelalte boli reumatismale inflamatorii se menţin la un nivel cvasiconstant, fiind necesară considerarea lor cu aceeaşi vigilenţă. Incidenţa spondilitei anchilozante se cifrează, potrivit diferitelor statistici, la 1:1030–1:2000, fiind net mai rară decât poliartrita reumatoidă. (...)

Sistemul nervos central poate funcţiona ca un compartiment în care virusurile evoluează independent. În cadrul studiului am investigat prezenţa şi compartimentalizarea virusului hepatitic B (HBV) în lichidul cerebrospinal (LCR) la pacienţii cu coinfecţie cronică HBV/HIV.

  

   La începutul pandemiei H1N1 – 2009, datele distribuţiei pe vârste au indicat în mod surprinzător puţine cazuri în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Interpretarea iniţială a fost că acest grup de vârstă a fost mai puţin expus. Totuşi, pe măsură ce au devenit disponibile mai multe informaţii din Mexic, Australia şi SUA, patternul distribuţiei cazurilor pe grupe de vârstă a continuat să se menţină. (...)

   Cancerul mamar este cea mai frecventă formă de cancer la femei şi reprezintă aproximativ 29% din neoplaziile nou diagnosticate anual. Neoplasmul mamar este prima cauză de deces prin cancer la femeile cu vârste mai mici de 55 de ani. Deşi incidenţa cancerului de sân a crescut în cursul ultimelor decenii, mortalitatea a scăzut, probabil ca urmare a detecţiei precoce şi a tratamentului tot mai eficace. Supravieţuirea la 5 ani depinde puternic de stadiul bolii: •100% în stadiul 0 98% în stadiul I • 88% în stadiul IIA • 76% în stadiul IIB • 56% în stadiul IIIA • 49% în stadiul IIIB •16% în stadiul IV.

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Intenţiile de descentralizare a sistemului de sănătate din România nu sunt de dată recentă, un prim val de unităţi medicale neperformante trecând în responsabilitatea autorităţilor locale în urmă cu peste şapte ani. Ulterior, planul de perspectivă realizat de Ministerul Sănătăţii prevedea ca un număr tot mai mare de unităţi medicale să intre nu doar în proprietatea comunităţii, ci şi în administrarea acesteia. Câţiva ani mai târziu (inevitabil, şi câţiva miniştri!), dl Cseke Attila, actualul ministru al sănătăţii, pune în practică descentralizarea, transferând autorităţilor locale responsabilitatea pentru diverse spitale şi centre medicale, unităţi care nu joacă vreun rol strategic pentru sistemul naţional de urgenţă, dar sunt foarte importante pentru viaţa şi mai ales sănătatea comunităţilor. (...)

   Trăsăturile generale ale bolilor autoimune endocrine se înscriu în tabloul general al modificărilor întâlnite în autoimunitate, specific fiind atacul imun asupra glandelor endocrine. Acestea sunt, de obicei, distruse, consecutiv apărând deficienţele hormonale. De departe, cele mai frecvente tulburări autoimune endocrine sunt diabetul zaharat tip 1 (juvenil) şi boala tiroidiană autoimună, ambele determinate de infiltrarea limfocitară a pancreasului, respectiv a tiroidei, ce duce la distrugerea glandei. (...)